Agresivitatea naște agresivitate (2)

Conflicte copii părinți, Copil de succes - bune practici

Săptămâna trecută am vorbit despre sindromul Stockholm și despre cum agresivitateaagresivitatea conduce tot la agresivitate. În calitate de educatori (părinți sau profesori) suntem modele în ochii copiilor și orice gest, orice reacție poate să conducă comportamentul lor într-o direcție sau alta.

Bandura, Ross şi Ross (apud Crisp, Turner, 2007) au desfăşurat un experiment interesant în care au avut drept subiecţi copii – băieţi şi fetiţe cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani. Copiii stăteau într-un colţ al încăperii desfăşurând o activitate plăcută şi amuzantă. O persoană adultă era condusă în colţul opus al încăperii şi acolo se apuca să asambleze jucării:

(1) în cazul modelului agresiv, după câteva minute avea un comportament agresiv (verbal şi fizic) faţă de una dintre jucării comportament care dura tot restul perioadei;

(2) în cazul modelului nonagresiv persoana adultă nu făcea toată perioada decât să asambleze în liniște jucăriile. Mai târziu, toţi copiii se puteau juca cu orice jucărie din oricare colţ al încăperii. S-a observat astfel că, aşa cum ipoteza experimentului propusese, copiii care văzuseră un model agresiv au tins să devină şi ei mai agresivi faţă de jucăria respectivă.Carte engleza (314x350)

Dincolo de aceste aspecte, funcţia dumneavoastră de model pentru copii se bazează şi pe un element al dovezii sociale. Oamenii tind să respecte acele persoane pe care şi ceilalţi le respectă. Harris a iniţiat următorul experiment: o persoană lăsa să-i cadă pe jos nişte dischete. În primul caz un complice al experimentatorului îi sărea în ajutor, sprijinindu-l în strângerea dischetelor. În al doilea caz complicele trecea indiferent mai departe, nu îi sărea în ajutor. S-a urmărit reacţia persoanelor care erau treceau pe lângă subiect. În cazul sprijinului oferit de către complice 50% dintre trecători ajutau la rândul lor faţă de 23% atunci când complicele mergea mai departe fără să ajute.

Suntem un model pentru copiii cu care interacționăm, trebuie să știm acest lucru. Pe de Carte spaniola (314x350)altă parte copiii acționează la rândul lor drept o grilă valorică care selectează comportamentele pe care le consideră demne de urmat şi pe care le imită. Dumneavoastră – părinți și profesori – sunteți modele, dar copiii preiau modele din mai multe direcții, de la toate persoanele cu care interacționează. De aceea pe lângă controlarea propriului comportament, discuțiile cu copiii sunt importante.

[ Articol citit de: 109 persoane ]

Ion-Ovidiu Pânișoară
Profesor universitar dr., conducător de doctorat în Științele educației, Director al Departamentului de Formare a Profesorilor, Universitatea din București. A publicat 16 cărți (autor, co-autor sau coordonator) - Comunicarea eficientă (patru ediții, Polirom) a primit în 2010 premiul Academiei Române.

Lasă un răspuns