Vacanța a fost așteptată cu nerăbdare pe parcursul întregului an și acum că a venit ea înseamnă multă, multă bucurie.
Oare chiar așa este? Este vacanța doar un timp al bucuriei și relaxării (binemeritate!)?
Să vedem ce spun studiile în domeniu:
- opt din zece americani asociază vacanța cu stresul (American Psychological Association);
- Pillay (2010) a descoperit că vacanța este acea perioadă din an în care oamenii se simt mai stresați decât sunt de obicei.
- dar de ce suntem stresați? Young (2014) observă că vacanța aduce împreună un număr de factori stresori: familia, obligațiile financiare și diminuarea timpului. Este o perioadă în care putem să fim împreună mai mult timp cu cei dragi (dar pentru multe persoane asta înseamnă și creșterea incidenței conflictelor); în aceleși timp vacanțele înseamnă investiții financiare crescute (care aduc un stres suplimentar).
- în vacanța oamenii tind să abandoneze obiceiurile sănătoase (se odihnesc mai mult, mănâncă mai mult și mai nesănătos, se schimbă ora de culcare – inclusiv pentru copii etc.). Pentru a nu avea „sentimente de vinovăție și stres” după ce vacanța s-a terminat (Mayo Clinic, 2014) trebuie să fim atenți cu dieta și viața noastră în general și în timpul vacanțelor.
- în directă concordanță cu cele exprimate mai sus, Goldsmith (2011) vorbește și despre stresul de duoă vacanță (Post Holiday Syndrome): concret spus, pur și simplu când vacanța se oprește și trebuie să vă întoarceți la viața de zi cu zi poate să fie un stres suplimentar (s-a terminat cu distracția, ne-am întors la muncă, la un program strict de alimentație, de somn, de petrecere a timpului).
Vedem că – deși la începutul acestor rânduri părea un lucru absurd – vacanța poate aduce cu ea mult stres. La cele scrise mai sus se mai adaugă dificultatea de a te obișnui cu un mediu nou (camera de hotel, limba vorbită – dacă ești într-o țară necunoscută, mâncarea gătită diferit față de felul în care suntem obișnuiți etc.). Iar stresul nostru se transmite și copiilor (care simt foarte bine starea dispozițională a părinților); iată de ce este bine să învățăm să gestionăm situațiile stresante pe care vacanța le aduce și să le dezvoltăm pe cele pozitive.
- Turner (2015) spune că trebuie să „oferim copilului o voce și o responsabilitate pentru vacanță”. Dacă îi implicăm sugestiile referitor la ce activități putem să facem împreună în vacanță o să ne „încărcăm” pozitiv și stresul inerent o să fie mai mic. Dacă copiii nu sunt luați în calcul în planificarea vacanței s-ar putea ca neplăcerea lor să fie un factor stresor suplimentar; acest aspect este cu atât mai important cu cât „la nivelul taților, unul din șase spun că nu știu cum să se joace cu copiii lor și o treime din ei spun că pur și simplu nu au timp să se joace cu ei (Sunderland, 2017). Iată de ce vacanța este bine să fie un loc de distracție în familie și mai puțin „bifarea” a numeroase activități care pot să aducă epuizare și un stres nedorit.
- trebuie să stabilim așteptări realiste privind vacanța (Alvord, 2016) și să ne bucurăm de fiecare moment, de fiecare etapa a drumului și nu doar de punctul final al călătoriei. De exemplu și timpul de așteptare în aeroport (ceea ce poate să fie stresant!) îl putem face un timp al distracției în care, împreună cu copilul, explorăm, observăm, învățăm.
- în sfărșit, trebuie să luați în calcul că nu există o vacanță perfectă (lucru care o să vă ajute să vă adaptați mai repede la ceea ce nu merge așa cum ați planificat); White (2014) spune că nu puteți să-i faceți pe toți fericiți, așa că trebuie să vă centrați pe fericirea dumneavoastră și a celor dragi.
Dincolo de toate acestea vă îndemnăm să faceți vacanța o aventură a cunoașterii și o distracție în creștere: dacă ceva nu merge așa cum vă doriți puteți să schimbați perspectiva și să faceți totul haios! Nu trebuie să uităm că așa cum copiii se bucură mai mult de o sticlă de plastic goală decât de o jucărie scumpă și sofisticată, pentru ei este mai important timpul de calitate pe care-l petreceți împreună decât banii cheltuiți pe vacanțe scumpe sau cadouri sofisticate…
