Teoria haosului – când obținem lucruri la care nu ne-am așteptat

De multe ori părinții cad într-o adevărată capcană: preocupați ca viitorul copilului lor să fie cât mai luminos, planifică în detaliu dezvoltarea acestuia, îi organizează fiecare mișcare pas cu pas. Toată această proiectare a viitorului riscă, uneori, să devină o piedică și nu o oportunitate. În acel moment părinții se întreabă: „de ce rezultatul nu este ceea ce mi-am propus? Unde am greșit?”

Uneori greșeala nu-i aparține părintelui, altceva duce lucrurile în altă direcție. Cu toții ne confruntăm, în fiecare zi, cu o forță mult mai puternică decât ne putem închipui: este ceea ce literatura de specialitate numește teoria haosului. Astfel, s-a observat că, într-un sistem, orice componentă le poate influența decisiv pe celelalte; se oferă astfel o explicație după care factori cu o importanță redusă în aparență (în momentul producerii lor) pot ulterior să schimbe cursul acțiunii în întregul sistem în care ei au apărut. Cutright, citându l pe E. Lorenz, apelează la o metaforă spectaculoasă: astfel, chiar și o simplă „bătaie de aripă a unui fluture în Asia poate să schimbe cursul unei tornade în Texas”. Un lucru atât de mic (în aparență) poate să aibă efecte dramatice…

Cum apare acest efect în viața noastră și a copiilor noștri? Să luăm un exemplu: copilul merge la școală pentru prima dată (la clasa pregătitoare, de pildă), sau tocmai s-a transferat într-o altă clasă. Cadrul didactic este minunat, colegii sunt foarte buni, școala îndeplinește standarde înalte de calitate. Totuși, copilul nu se integrează este stresat, trist, nu reușește să își găsească locul în mediul școlar. Părintele ar trebui să vadă ce alți factori (care par minori la o primă vedere) au devenit determinanți pentru starea de fapt. Poate că micuțul nostru a avut un coleg foarte bun la grădiniță (sau în fosta clasă în cazul transferului) și acum îi este dor de el(ea). Astfel, integrarea în noua clasă va deveni mult mai grea. Dacă ignorăm acest factor (minor doar în aparență) socializarea greoaie de care are parte cel mic poate să îi influențeze succesul școlar.

Concluzie: nu trebuie să uităm că nu întotdeauna lucrurile merg în direcția pe care ne-am planificat-o și uneori factori minori pot să aibă un impact major. Marc Cutright, observă foarte bine: viitorul este creație, nu predicție. Părintele trebuie să fie foarte atent la fiecare aspect din viața copilului său, să aibă discuții permanente cu cel mic și să nu minimalizeze nici o îngrijorare. Dar există și o veste bună: teoria haosului poate acționa și în sens pozitiv: lucruri bune se pot întâmpla atunci când te aștepți mai puțin și de acolo unde nu credeai că o să mai apară!