Școala cu pereți albi: ambianța învățării

De multe ori mediul școlar produce asupra învățării un impact mult mai important decât luăm în calcul. Elevii – dar și profesorii – sunt influențați de culoarea pereților, de ce imagini se află expuse, de tablouri, de mărimea ferestrelor, de ce se vede prin fereastră etc. De pildă, economiștii au observat de multă vreme că vremea poate influenţa Bursa de Valori; astfel, piaţa tinde să crească în zilele cu soare şi să scadă în zilele mohorâte (Hilbert apud Smith, Mackie, 2007). Este doar un exemplu. Să mai vedem câteva astfel de studii în sprijinul ideii că trebuie să fim foarte atenți la mediul în care învață elevii.

Fjeld şi colaboratorii, efectuând un studiu asupra efectelor pe care le au aducerea unor plante în birourilor unor angajaţi au observat că aceştia din urmă s-au simţit mai bine (lucru relevat în completarea unor chestionare ulterioare) prin comparaţie cu momentul în care nu au existat plante în birouri. Similar, în situaţia în care într-un spital s-au făcut schimbări la nivelul ambianţei, acolo unde s-a încercat o ambianţă mai plăcută, acest lucru a condus la diminuarea plângerilor.

Un alt autor (Zaltman) relatează o altă întâmplare care justifică importanţa contextului asupra oamenilor. O femeie din cadrul personalului de îngrijire de la un spital american a observat ca pacienţii din partea dreapta a culoarului se însănătoşeau mult mai repede decât cei din partea stânga şi a încercat să afle cauza acestei situaţii. Cercetând şi corelând factorii pe care i-a descoperit, ea a observat că persoanele internate în partea stângă a culoarului aveau ferestrele îndreptate spre un parc pe când ferestrele celor aflaţi pe partea dreaptă dădeau spre o mare parcare!

Care este concluzia acestor perspective? Trebuie, așa cum spuneam în debutul articolului, să fim mai atenți la ceea ce este în jurul elevului când acesta învață. Mai mult decât atât, trebuie să îl întrebăm despre asta, să îl implicăm, să îl facem să-și asume acest mediu. Știu că multe cadre didactice vor spune că sunt multe planșe colorate în clasele la care predau. Dar sunt doar despre învățare, nu sunt despre liniștire, elevul se dezvoltă cognitiv privindu-le, dar nu „își încarcă bateriile”, nu se simte motivat să stea și să considere că este fericit la școală, De aceea elevul trebuie să fie parte la re-construcția clasei (îmbinând elementele „didactice” cu elemente care le plac elevilor, care fac parte din cultura generației lor, care îi vor face să simtă bine. Și încă un lucru: în școlile noastre, în momentul în care ieșim din sala de clasă și mergem pe holuri cum sunt pereții?