Consilierea se desfășoară in sediul nostru din Panduri lângă Parcul Romniceanu

Aveți probleme de comunicare cu copilul? Discutăm și alegem împreună metode de a depăși astfel de blocaje.

Aveți probleme de comunicare la serviciu? Găsim împreună strategii persuasive, analizăm perspective la care nu v-ați gândit până acum. Tot ceea ce discutăm urmărește să vă pregătească pentru orice situație de interacțiune umană. Strategiile pe care le învățăm împreună sunt utile atât cu copilul sau partenerul acasă, cât și cu șeful la serviciu. Vom discuta totul integrat, nu vom omite nici un aspect al vieții dumneavoastră pe care vreți să-l controlați.*

Vă propunem, astfel, o discuție despre variatele aspecte ale ale parenting-ului modern, centrat pe o educație pozitivă între adult și copil, care sunt nevoile copilului și ce îl face fericit. Vom construi un echilibru între aspectele pozitive și negative, elementele corecte și incorecte, vom identifica nuanțe și le vom utiliza în favoarea dezvoltării dumneavoastră drept un părinte de succes pentru un copil de succes. Toate aceste aspecte presupun o cunoaștere aprofundată, o analiză, o zonă de reflecție și experimentare.

________________________

* Un exemplu succint de integrare între ceea ce trebuie să faceți cu copilul și alte aspecte ale vieții dumneavoastră: știți cum puteți contracara un lingușitor la serviciu? Ce puteți spune despre tehnica piciorului în ușă? Dar despre strategia ușii în nas? Cum puteți rezista în fața unui atac la persoană? Pentru a observa ceea ce propunem citiți cele ce urmează (reprezintă un extras din volumul Comunicarea eficientă, autor Ion-Ovidiu Pânișoară, Polirom 2008 volum ce a primit premiul Academiei Române în anul 2010):

“lingușirea sau complimentarea, reprezentând o clasă de tactici care exagerează calităţile de admirat ale celeilalte părţi, în timp ce îi diminuează slăbiciunile; se porneşte de la idea că oamenilor le este greu să displacă  pe aceia care spun lucruri drăguţe despre ei. Astfel, cineva îşi va gratula şeful spunându-i: ce bine vă vine în sacoul acesta. Dacă, cum se întâmplă de multe ori, şeful va remarca: „dar l-am purtat toată săptămâna!”, linguşitorul va replica: „da, dar de fiecare dată pare nou pe dumneavoastră”. Chiar dacă această formă de flatare pare evidentă, nu trebuie să uităm că într-un fel ne comportăm când suntem spectatori şi în alt fel când suntem actori, când obiectul linguşirii este chiar persoana noastră. În practica educațională elevul care declanșează comportamente de ingrațiere (intrare în grații) la adresa cadrului didactic poartă denumirea de teacher pet (animăluțul de casă al profesorului, cățelușul profesorului) (Redl & Wattenberg apud Charles 1998);

–   un alt set de tactici de ingraţiere (flatare) implică ceea ce se numește „yes-man”-ul. În momentul în care ne exprimăm acordul cu părerile oponentului, putem crea impresia că avem în fapt aceeaşi opinie sau opinii cu un grad crescut de similaritate cu ale partenerului de conflict – creând astfel o stare de spirit care induce atracţie reciprocă. Deja avem de-a face cu un nivel mai nuanţat al linguşirii, faţă de aceste persoane nu vom afla niciodată dacă ele desfăşoară o acţiune de lingușire sau chiar sunt sincer de acord cu cele ce am spus.

–   de asemenea, autorii citaţi (mai apoi şi Godfrey) descriu câteva tactici de autopre­zentare care pot fi adoptate cu succes de un ingraţiator (flatator); acestea vizează prezentarea propriilor calităţi în acord cu ceea ce se ştie despre oponent, astfel încât acesta să îl considere pe lingușitor extrem de valoros. În acest moment persoana se va “vinde” dumneavoastră întruchipând ceva de care ştie că aveţi neapărată nevoie. Pentru a înţelege mai bine vă vom cere să faceţi o analogie cu filmul “Ce-şi doresc femeile” în care actorul principal ajunge în urma unui accident să audă gândurile doamnelor şi domnişoarelor care-l înconjoară; este evident că, acţionând pe baza acestor informaţii el poate să reuşească orice. Să luăm cazul unui manager care a avut în trecut probleme deorece a crezut linguşirile care i s-au adus. Aşadar, în acest moment el este foarte circumspect faţă de noi linguşiri şi comportamente de tipul celor două cazuri precedente ar fi respinse din start. Un linguşitor care cunoaşte toate aceste aspecte îl va critica suficient de aspru cu prima ocazie care se iveşte iar ulterior, într-o discuţie privată – el se va scuza: domnule director, îmi cer scuze că nu am fost de acord cu dumneavoastră şi – mai mult decât atât – v-am criticat dar nu am ce să fac, eu sunt un om sincer. Bietul director, care a avut în trecut probleme cu persoanele linguşitoare va fi fericit: de un om sincer ca tine am nevoie, nu de cineva care mimează că este de fiecare dată de acord cu mine! În fapt, persoana cu care el are de-a face este cea mai nesinceră persoană dar omul nostru nu va afla acest lucru decât atunci când va fi prea târziu.

Lingușirea este o modalitate ieftină şi eficientă de înclinare a unei balanţe conflictuale într‑o parte sau în alta. De altfel, nu trebuie uitat că oamenii sunt, de obicei, mult mai centraţi pe propriul interes şi propria persoană decât pe ceilalţi; “gândiţi-vă un moment, la contrastul ce există între interesul pasionat ce-l aveţi pentru propriile voastre treburi şi atenţia mediocră ce o acordaţi restului lumii” (Carnagie, 1991, p. 120). De aici rezultă că dacă cineva ne acordă atenţie referitor la problemele noastre, acea persoană tinde să devină importantă pentru noi.

Dar lingușirea poate îmbrăca diferite forme, dincolo de cele trei clasice descrise mai sus. O altă tehnică de linguşire poate fi considerată şi „Vă permiteţi” (Dawon, 2006). Autorul mărturişeşte că a fost el însuşi victima unei astfel de situaţii. Dorind să facă o excursie în Africa împreună cu fiica sa şi urmărind un film despre gorilele montane în zilele dinaintea plecării a dorit să includă în călătoria preconizată şi vizitarea gorilelor în mediul lor natural. Îşi sună agentul de la agenţia de voiaj însă acesta îi spune că gorilele respective fiind o specie pe cale de dispariţie vizitarea lor este greu de făcut; totuşi o poate realiza însă pentru un adaus substanţial la costul excursiei (7000 de dolari). Evidentă că lui Dawson, care avusese dorinţa de a vizita gorilele într-un impuls de moment, i se pare o cheltuială exagerată şi îi spune agentului că nu crede că merită să cheltuiască 7000 de dolari pentru a vedea gorilele în cauză. În acel moment agentul foloseşte tehnica „Vă permiteţi” pentru a-l convinge să dea banii: „Haide Roger. Vrei să vezi gorilele şi îţi permiţi cheltuiala asta”. Evident că Dawson a fost flatat şi nu a putut să mai spună nu.

Puteţi utiliza tehnica asta în direcţia managerului instituţiei la care activaţi? Sigur. Gândiţi-vă că îi cereţi să vă includă pe lista unui proiect peste numărul de persoane stabilit. Directorul poate să vă spună că este dificil să o facă, deoarece superiorii săi nu vor fi de acord. Folosind tehnica „Vă permiteţi” puteţi să înclinaţi balanţa în favoarea dumneavoastră. Îi spuneţi: „Domnule director, puteţi să o faceţi, sunteţi cel care hotăreşte în privinţa asta, nimeni nu va comenta dacă dumneavoastră spuneţi da!”