De multe ori părinții – stresați sau nu, exasperați sau nu – ne întreabă dacă este bine să folosească o formă de feedback negativ (de la o simplă critică a comportamentului copilului la o pedeapsă mai serioasă). Simt că pe undeva ceea ce fac nu este bine însă nu știu ce altceva să facă. Atunci când copilul face ceva de neacceptat pentru adult acesta îl admonestează! De ce este folosit feedback-ul negativ?
Kohn (2006) a identificat o listă a acestor motive: (1) pedeapsa este simplu și ușor de aplicat; (2) pedeapsa acționează imediat cu consecințe clare pe termen scurt; (3) părinții aplică cu copiii lor ceea ce au învățat pe „propria piele”; (4) aplicând pedeapsa părinții încearcă o senzație de putere; (5) există un nivel primitiv de justiție socială (rău faci, rău primești) etc.
Toate aceste motive nu mai rămân în picioare dacă ne referim la elementele negative pe care pedeapsa le aduce în relația părinte-copil. Și sunt multe astfel de elemente negative:
– pedeapsa îi spune copilului ce să nu facă, dar nu îi spune și ce să facă! Daniels (2007) observă că – în situația în care pedeapsa chiar oprește comportamentul nedorit – nu știm ce alt comportament va înlocui pe cel schimbat. Mai precis îi spunem copilului – nu ai voie să te joci cu mingea în casă – și el se duce și se joacă cu mingea pe stradă printre mașini sau se joacă cu un alt obiect contondent tot în casă ajungând tot la spargerea lucrurilor de care părintele se temea;
– pedeapsa se supune unei legi a obișnuirii – ființa umană se obișnuiește cu orice! La început o pedeapsă poate să fie eficientă, a doua oară încă este, a zecea oară copilul va începe să râdă în momentul în care îl amenințați cu pedeapsa în cauză. Ce puteți face în această logică? Singura soluție este să aplicați o pedeapsă mai intensă. Dar există o limită după care nu mai aveți ce să faceți. Literatura de specialitate vorbește de un experiment lesne de pus în practică. Luați trei vase cu apă: un vas cu apă aproape fierbinte, un vas cu apă la temperatura camerei și un vas cu apă cu bucăți de gheață. Scufundați mâna stângă în vasul cu apă fierbinte, iar mâna dreaptă în vasul cu bucăți de gheață. După un timp destul de scurt scufundați ambele mâini în apa la temperatura camerei. O să observați că mâna stângă simte rece și mâna dreaptă simte cald. Aceasta este forța obișnuirii!
[ Articol citit de: 167 persoane ]
