Mesajul toxic – ce se află în spatele unor cuvinte aparent inofensive

Un părinte ne-a spus recent: „Deși încerc să îi ofer copilului meu o educație de calitate și să-i dezvolt anumite valori, uneori văd la el comportamente în contradicție cu aceste valori. Pur și simplu nu știu de unde vin toate astea!”

I-am spus părintelui că nu trebuie să caute prea departe. Copiii noștri sunt înconjurați de mesaje care le formează anumite conduite. Uneori aceste mesaje sunt evidente și părinții știu ce au de făcut. Alteori aceste aspecte sunt mult mai greu de identificat, ele sunt camuflate în produse educaționale care ne par inofensive. Un astfel de exemplu face și obiectul articolului nostru de astăzi. Este vorba despre un cântecel pentru copii (destul de cunoscut, de altfel). În cântecel este vorba despre un curcan iar copilul este îndemnat să aibă o conduită nepotrivită. Să luăm câteva exemple:

„Noi copiii ne distrăm,

Îi cântăm să-l enervăm”

Ce putem remarca din versurile de mai sus? Copiii sunt îndemnați să enerveze pe cineva doar pentru distracție, să aibă un comportament șicanator și provocator (care duce – în final – la umilirea „victimei”). Poate că unii dintre părinți pot să considere că sunt doar niște versuri amuzante, care nu ar trebui să aibă un impact prea mare asupra conduitei copilului lor. Trebuie să reținem însă că vârsta la care se adresează câtecelul vizează grădinița și clasele primare (adică exact perioada de maximă receptivitate și de formare a tabelei valorice și exprimării comportamentale la cei mici). Iar conduita de umilire a celui de lângă noi – doar pentru distracție – nu rămâne calibrată doar pe sursa care a generat-o (în cazul nostru pasărea de curte – curcanul), ci se va produce în toate situațiile în care copilul identifică o victimă în jurul său; astfel, un elev care pare diferit – deoarece are probleme cu greutatea, este mic de înălțime, există diferențe la nivel etnic etc. – poate să intre în vizorul umilirii publice.

Să mai luăm un exemplu – tot din câtecelul în cauză: cum interpretați versurile următoare?

“Măi curcane, taci din gură

Că o să ajungi friptură!”

Este lesne de remarcat o amenințare în aceste rânduri. În colectivitate o astfel de remarcă poate repede să devină o reacție la adresa unui alt coleg: „Să nu îi spui educatoarei/învățătoarei că o încurci!”.

Care este rezultatul la care ajungem? Sub aparența unui câtecel amuzant copilul învață că este în regulă să-i umilească pe cei din jur și să-i amenințe. Chiar dacă autorii versurilor au luat în calcul o astfel de reacție, ea se petrece și nu este favorabilă dezvoltării sociale a celui mic. De asemenea, este posibil ca unii părinți să considere că un singur cântecel  nu are cum să aibă un impact atât de dramatic asupra dezvoltării copiilor. Este corectă observația, dar – așa cum spuneam în debutul acestui articol – copilul este înconjurat de astfel de mesaje, noi am analizat aici doar un singur exemplu.

Concluzie: Încercați să analizați cu ochi critic informațiile care ajung la copiii dumneavoastră. De multe ori sub o aparență inofensivă se pot ascunde multe dintre sursele viitoarelor dumneavoastră probleme de educație.