Efectul cameleon – atunci când și părintele imită…

Arta persuasiunii, Psihologia Copilului

Părinții reprezintă adevărate modele pentru copiii lor (cel puțin când aceștia sunt mici) și deseori părintelecopiii copiază o serie întreagă de gesturi, vorbe și comportamente ale părinților. Este un element firesc și face parte din procesul de creștere.

Ceea ce nu știu mulți dintre părinți este că și în momentul în care procesul s-ar produce invers (părinții ar imita copiii) tot ar exista multiple avantaje. Este vorba despre așa numitul efect cameleon (Chartrand & Bargh, 1999). În esență, dacă persoanele cu care avem interacțiuni fac anumite gesturi, acestea tind să fie imitate (în oglindă) de către noi. Mai mult decât atât, când – în mod conștient – ne propunem să îl imităm pe cel cu care discutăm, el ne va vedea într-o lumină mai favorabilă și apreciază că suntem mai amabili. La rândul lor, Van Baaren și colab. (2003) au observat acest lucru în condiții comerciale. Într-un restaurant clienții erau abordați diferit de către două chelnerițe: într-un caz aceasta asculta comanda și o nota, cea de-a doua făcea același lucru, dar și repeta mecanic după client cele spuse de către acesta. S-a observat că a doua chelneriță a primit un bacșis mai mare și a fost percepută mai bine de către clienții restaurantului decât prima. Și toate acestea datorită efectului cameleon!

Concluzie: ca părinți puteți să puneți următoarea întrebare: cum pot utiliza acest efect cu copilul meu? Poate că un prim pas este acela de a încerca într-o discuție în contradictoriu să vă pliați pe mișcările lui (acționând ca o oglindă) – unele studii arată că este utilă și o imitare a inflecțiunilor vocii. O să vedeți că micuțul începe să fie mai puțin agresiv și o să fie mai ușor să ajungeți la un compromis. Și dacă tot am început de la cel mic, de ce să nu mergem mai departe: colegii de serviciu, șeful, partenerul de viață?!… O ultimă atenționare: imitarea trebuie să aibă un anumit firesc, să aibă o anumită naturalețe și nivelul la care se petrece trebuie să fie unul moderat. O exagerare (de orice fel) poate să facă mai mult rău decât bine.

[ Articol citit de: 57 persoane ]

Ion-Ovidiu Pânișoară
Profesor universitar dr., conducător de doctorat în Științele educației, Director al Departamentului de Formare a Profesorilor, Universitatea din București. A publicat 16 cărți (autor, co-autor sau coordonator) - Comunicarea eficientă (patru ediții, Polirom) a primit în 2010 premiul Academiei Române.

Lasă un răspuns