De multe ori copilul se află într-un impas: problema cu care se confruntă pare fără ieșire, nici o soluție nu îi mai vine în minte… Totuși, trebuie să-l ajutăm să treacă dincolo de asta, să găsească soluții, să fie deschis la noi perspective. Am atins în unul dintre articolele noastre (despre rolestorming) problematica metodelor de sporire a creativității. Acum mergem mai departe pe drumul deschis în acel moment. Sunt multe metode în zona depășirii unor limite, trecerii dincolo de limitările impuse de o gândire rutinieră. O astfel de tehnică este și SCAMPER.
SCAMPER propusă de către Bob Eberle în 1971 (apud Isaksen, Treffinger, 1985) presupune să oferim răspunsuri la următoarele întrebări:
S – să substitui (Substitute?)
C – să combin (Combine?)
A – să adaptez (Adapt?)
M – să modific, măresc micşorez (Modify? Magnify? Minify?)
P – să le dau o altă întrebuinţare (Put to other uses?)
E – să elimin (Eliminate?)
R – să inversez, să rearanjez (Reverse? Rearrange?)
Copilul dumneavoastră a intrat într-un impas. Nu mai știe cum să meargă mai departe, cum să găsească o soluție de excepție, este supărat și dezamăgit? Îi puteți pune în față această listă și îi cereți să vadă dacă drumul se înfundă sau mai există soluții. Mai mult decât atât, tehnica SCAMPER mai este întâlnită în literatura de specialitate sub denumirea de SCAMMPERR (apud Mikalko) fiind descrisă astfel:
(1) să substitui – componente, materiale, oameni;
(2) să combin;
(3) să adaptez – alterând, schimbând funcții, utilizând părți ale altor elemente;
(4) să măresc – făcându-l enorm, mai lung, mai înalt etc.;
(5) să-l modific prin creșterea sau reducerea scalei, schimbarea formei, a atributelor (cum ar fi, spre exemplu, culoarea);
(6) oferirea unei alte întrebuințări
(7) eliminarea – scoaterea unor elemente, simplificarea, reducerea la elementele fundamentale/generale;
(8) rearanjarea – schimbarea ordinii, schimbarea componentelor între ele, schimbarea vitezei ori a altui pattern); şi
(9) inversarea – întoarcerea „pe dos” sau „cu susul în jos”.
Ideea găsirii unor resurse suplimentare prin operații neconvenționale nu se întâlnește doar în SCAMPER; ea aparține mai multor autori și mai multe tehnici folosesc același repertoriu. Astfel pentru Bouillerce, B., Carre, E. (2002), tehnica concasării presupune modificarea obiectului ori a situației urmărindu-se noi strategii de aplicare ori noi configurații ale acestora; activitățile prin care se poate desfășura un asemenea demers sunt: micșorare mărire, transpunere, transformare, inversare, creștere ascundere, îndepărtare, colorare, întunecare, complicare etc. Ca o variantă a metodei concasării, M. de Mot (apud Tabachiu A., Moraru, I., 1997) ne prezintă autochestionarea (self-questioning), care vizează trecerea printr-un filtru al întrebărilor dezvoltate pe intervalul a nouă categorii: (1) de utilizat pentru alte scopuri; (2) de adaptat; (3) de modificat; (4) de mărit; (5) de micșorat; (6) de înlocuit; (7) de reclasat; (8) de inversat şi (9) de combinat.
Pentru copilul dumneavoastră lucrul cu aceste operații propuse de către toate cele trei metode poate însemna o mai mare flexibilitate spre cunoaștere, cultivarea perseverenței, mai multe succese școlare etc. Dar nu sunt doar tehnici pentru copii: și părinții pot să învețe cum să își extindă plaja de opțiuni atunci când viața pare că a ajuns într-un punct mort…