În viață trecem, cu toții, prin multe perioade de criză în care lucrurile par că ne scapă de sub control. Sunt momente dificile și greu de rezolvat atunci când totul i se întâmplă unui adult; lucrurile stau cu atât mai rău atunci când vorbim despre un copil – propriul copil! Mulți părinți încearcă să rezolve criza, încearcă să fie alături de copiii lor, se frământă, se enervează ori pur și simplu sunt epuizați și se simt fără putere. Alții o minimalizează fără să înțeleagă cât de mult înseamnă pentru copilul lor momentul delicat prin care acesta trece; în consecință copilul o să simtă neînțeles, o să caute în altă parte sprijinul pe care nu îl vede la părinții lui, o să fie dezamăgit și rănit atunci când tot ceea ce trebuia să facă era să învețe să se ridice și să meargă mai departe.
Pentru toți acești părinți (și mulți profesori care se regăsesc în calitatea lor de „al doilea părinte” în rândurile de mai sus) materialul prezent poate să fie de un real ajutor. Este bine să ne învățăm copiii să își pună astfel de întrebări pentru a putea avea o cale de acces, o ieșire din multele situații dificile cu care se vor confrunta în viață. Mai mult decât atât: pentru mulți părinți/profesori aceste întrebări și răspunsurile posibile la ele pot să fie utile chiar pentru propria persoană (dacă se află chiar acum într-o situație problematică care îi stoarce de energie și de speranță).
În fapt ceea ce ne propune McLeod (2004) mai jos nu sunt lucruri cu totul excepționale. Acesta este și secretul succesului: este vorba despre firescul unei abordări pe care însă – de prea multe ori – o uităm atunci când noi sau cei dragi nouă se află în centrul evenimentelor:
Iată la ce trebuie să te gândești și să faci – dacă criza te afectează pe tine (sau ceea ce trebuie să-i ceri copilului tău, dacă problema este a lui):
1. Descrie pe scurt un alt episod din viața ta în care crezi că ai fost la un moment de cotitură (când te-ai simțit fără speranță, grozav de îngrijorat, intrând în panică, traumatizat de o situație gravă etc.)
2. Care a fost capacitatea de a controla propria persoană în cel mai rău punct al situației prin care ai trecut? Descrie pe scurt cum ți-a afectat asta capacitatea de a lua decizii, de a avea grijă de propria persoană, de a controla emoțiile și de a judeca corect.
3. Ce te-a ajutat să treci prin asta? Descrie cum ai utilizat atât resursele personale (spre exemplu, umorul, curajul, spiritualitatea) cât și resursele provenite de la cei din jurul tău pentru a rezolva problema.
4. Cat de mult timp ti-a luat să ieși din situația de criză?
5. Care a fost cel mai dificil aspect al crizei?
6. Ce te-a ajutat cel mai mult?
7. Ce-ai învățat despre tine, despre cei din jurul tău ca rezultat al situației prin care ai trecut? Cum/în ce mod te-a schimbat criza?
Acum, după ce ți-ai făcut această analiză este timpul să vezi cu alți ochi problema cu care te confrunți! Ai mai fost aici, ai mai trecut prin asta, cunoști drumul spre ieșire!