Congresul Educației – ce a fost, ce nu a fost…

Ca participant la Congresul Educației – vorbitor într-o secțiune și moderator în alta – la o judecată rece am găsit și bune și rele. Văzând și reacțiile care au apărut cred că este necesar un astfel de feedback:

– aspect pozitiv principal: persoanele participante nu au fost (în mare parte) de formă, au fost deschiși spre discuții, a existat o implicare de fond.

– aspect negativ principal: modul de organizare a dus la existența multor vorbitori pe fiecare secțiune. Rezultatul devine matematic previzibil: mulți vorbitori într-un timp scurt va conduce la o consumare a timpului pentru dezbaterea cu audiența. Dacă adăugăm la asta tendința – firească la noi românii – de a încerca fiecare să spună cât mai multe fără să țină seama de nivelul de oboseală și de numărul de vorbitori care urmează după el, avem o rețetă sigură a dezorganizării. Consecința a dus la diminuarea până la anihilare a timpului pentru dezbateri, la depășiri în ora de începere la secțiuni, decalări etc.

În ceea ce mă privește am avut clar imaginea unui început. Dar doar un început, un pas care lasă ființa care îl face într-un dezechilibru. Următorul pas poate însemna teren sigur ori poate însemna dezechilibru și prăbușire. Vom vedea…

P.S. La Congresul Educației am prezentat câteva rezultate dintr-o cercetare privind cariera didactică. O să aduc în paginile site-ului câteva dintre aceste rezultate, să știm unde stăm, spre ce ne îndreptăm. Părinții, alături de dascălii de la catedră (nu doar decidenții) trebuie să știe…