4 ore de educație fizică. Este mult, este puțin?
Am stat câteva zile pe gânduri până să aleg să scriu câteva rânduri despre mult discutata problemă a noului plan cadru pentru învățământul primar. De altfel, nu o să fac nici astăzi o analiză profundă, cred că este firesc să așteptăm ca toate reacțiile „la cald” să se liniștească și abia apoi să cântărim argumentele pro și contra. Dar cred că trebuie să „apucăm taurul de coarne” reflectând – fie și pentru câteva momente – asupra introducerii unui cuantum crescut de ore la educație fizică. Am urmărit dezbaterea pe aceasta temă, comentariile oamenilor la articolele publicate, reacțiile de tot felul și am observat că – o dată în plus – din orice schimbare unii vor alege doar părțile bune, iar ceilalți pe cele rele. Să vedem care sunt principalele probleme (bune și rele) pe care o astfel de măsură le ridică:
Multe persoane au comentat din perspectiva sănătății elevilor: avem copii care nu mai fac sport, avem obezitate infantilă, avem probleme de sănătate în școală. Desigur că – din acest unghi de vedere – mai multă educație fizică este un lucru bun. Dar, pe de altă parte, în lipsa unei educații pentru sănătate (în care să învățăm copiii – dar pe și părinții acestora – despre impactul negativ al mâncării nesănătoase, despre dependența de computer și televizor, despre rolul mișcării și jocului în aer liber etc.) credeți că impunerea de către școală a orelor de educație fizică va produce schimbări majore? Dimpotrivă, va începe din nou să „plouă” cu scutiri medicale. Iată de ce, în lipsa unei școli a părinților orele respective o să fie o picătură pierdută într-un ocean de indiferență la adresa unei creșteri sănătoase.
În al doilea rând, eu nu aș lăsa comentariul doar în aria sănătății elevilor. Orele de educație fizică făcute așa cum trebuie aduc cu ele elemente mai puțin tangibile la celelalte materii: spiritul de competiție dublat de spiritul muncii în echipă, elemente bazale de fair play etc. Din punct de vedere pedagogic, educația fizică și sportivă este una dintre dimensiunile educației (alături de cea intelectuală, morală, estetică și artistică și tehnologică/profesională). Ori aspectul biologic (care pare să fie la baza deciziei pe care o dezbatem acum) este – în literatura de specialitate – doar unul dintre elementele care trebuie urmărite. Mai sunt alte două aspecte cel puțin la fel de importante: funcțional și psihologic. Să vedem cum stau aceste lucruri în desfășurarea lor:
– Dezvoltare biologică (corporală armonioasă a copilului)
– Dezvoltare funcțională (cum să fie utilizată această dezvoltare biologică în spațiul unor jocuri, exerciții, activități)
– Dezvoltare psihologică (și sunt multe aspecte care se pot dezvolta prin educație fizică și sport: de la voință la atenție, de la motivație la gândire etc.)
Putem să fim siguri că toate aceste elemente vor sta la baza construcției viitoarelor ore de educație fizică în învățământul primar? Sau ne vom limita la câteva exerciții care să ne dea iluzia că tineretul nostru nu va mai ajunge obez și că va avea mai puține probleme de sănătate la vârsta adultă? Acestea sunt două dintre multiplele întrebări care ar trebui să însoțească orice dezbatere profundă și realistă despre viitor.
Și mai vreau să atrag atenția asupra unui lucru: lipsa unor strategii de comunicare (chiar de persuasiune) ar putea, lesne, să distrugă implementarea unei schimbări. Desigur, este un plan supus dezbaterii, dar nu credeți că trebuia să fie o dezbatere înaintea dezbaterii planului? Pe acest site am vorbit, nu o singură dată, despre cât este de important să pregătim copilul pentru o schimbare. Nu îl întrebi dacă este de acord cu un lucru sau altul, îi prezinți din timp alternativele, îl întrebi „ce crezi despre…?” sau „ce părere ai …?” astfel încât cel mic să fie deja convins despre ideea pe care o supunem atenției înainte ca propunerea propriu-zisă să fie formulată. Văzând părerile pro și contra, nu credeți că o astfel de dezbatere înaintea dezbaterii trebuia să aibă loc? Înainte să introducem ore mai multe de educație fizică să discutăm profund despre starea de sănătate a copiilor noștri (și de ce nu, a națiunii în ansamblul ei pentru că micuții învață de acasă ce este bine și ce este mai puțin bine)? Să fim convinși cu toții că trebuie să facem ceva și să existe o masă critică în favoarea unei schimbări de acest fel? Sunt întrebări la care poate să o să știm să dăm răspunsul data viitoare când vrem să oferim o șansă schimbării….
Publică comentariul