Rolestorming (brainstorming și joc de rol)

Metode educationale

Rolestorming-ul reprezintă o metodă deosebit de utilă de lucru cu copiii acasă sau cu elevii la școală. În fapt este o combinație dintre brainstorming și joc de rol. Dar mai întâi să descriem rădăcina rolestorming-ului: brainstorming-ul (sau filosofia marelui DA). În esență este vorba despre stimularea creativității prin anularea criticii (cel puțin într-o primă etapă). Dacă vrem să dezvoltăm creativitatea copiilor noștri, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să-i ajutăm să se simtă protejați de critica și râsetele celor din jur când au o idee creativă (dar complet fantezistă și neproductivă).  O idee nouă poate să fie de cele mai multe ori o ciudățenie nefuncțională și de aceea oamenii se tem să spună lucruri noi pentru că le este frică că o să râdă ceilalți de ei. În schimb, dacă au credința că nimeni nu-i taxează pentru aberația spusă o să aibă curajul să emită cele mai nebunești idei.

Ok, poate spune cineva, dar dacă obținem un set mare de idei proaste la ce folosește? Într-un grup, de la o idee aberantă (dar creativă, șocantă, fascinantă) a unei persoane, altcineva poate să construiască o idee creativă bună și funcțională! Se numește contagiune și insight. Persoana care aude ideea nebunească spusă de către celălalt traversează o iluminare interioară, este străbătută ca de un fulger de ideea bună și creativă (care în lipsa elementului nebunesc de mai devreme nu apărea atât de ușor).

Cam atât despre brainstorming. Într-un articol viitor o să discutăm despre cum puteți face un brainstorming individual (sau cum puteți să-i faceți pe copii să învețe să-l utilizeze).  Apariția rolestorming-ului a fost susținută de observarea unei breșe în problematica brainstorming-ului tradițional. Da, nimeni nu va râde de cel care spune ideea nebunească în prima etapă, dar vor râde după aceea, când sesiunea de brainstorming se încheie. Trebuia găsită o soluție pentru a nu lega persoana care spune ideea nebunească de ideea produsă. Rolestorming-ul a fost soluția. Astfel, membrii grupului îşi asumă alte identităţi și ideea absurdă poate să fie pusă pe seama personajelor interpretate și nu a persoanei care interpretează. Paşii în rolestorming sunt următorii:

–      pentru procesul de generare a ideilor se va folosi tehnica brainstorming;

–      fiecare membru al grupului îşi va asuma identitatea unui personaj ori va inventa un astfel de personaj;

–      atunci când va emite idei, el va face apel la această identitate (formulări de tipul “această persoană ar sugera…”);

–      din când în când persoanele din grup își vor schimba rolurile pentru a putea vedea problema prin mai multe unghiuri de vedere.

 O variaţie a rolestorming-ului este tehnica super-eroului. În esenţă paşii sunt identici cu cei din rolestorming, dar de data asta personajul interpretat de către fiecare participant este un supererou cu superputeri (Superman spre exemplu). În cazul respectiv multe aspecte care nu le sunt permise oamenilor normali devin accesibile acestor supereroi, deci participanţii pot să se aventureze în găsirea soluţiei pe căi şi mai “neortodoxe” decât până acum (şi, în acelaşi timp, acestă tehnică este şi o sursă de motivare şi de bună dispoziţie pentru grup).

De la profesori la părinți: experimentați cu copilul dumneavoastră această metodă încă din această seară. Căutați probleme la care există mai multe răspunsuri (literatura de specialitate ne oferă multe astfel de provocări: ce se poate face cu o cărămidă, la ce puteți utiliza un milion de capace de la sticle de apă minerală etc.) Tehnica super-eroului este potrivită la vârstele mici: copilul poate să își aleagă un erou din desene animate, din poveștile citite etc. Dincolo de dezvoltarea creativității un alt aspect poate să fie atins: copilul învață astfel că orice lucru are o rezolvare, că poate să depășească orice obstacol, lecție foarte folositoare în anii care vor urma…

[ Articol citit de: 314 persoane ]

Ion-Ovidiu Pânișoară
Profesor universitar dr., conducător de doctorat în Științele educației, Director al Departamentului de Formare a Profesorilor, Universitatea din București. A publicat 16 cărți (autor, co-autor sau coordonator) - Comunicarea eficientă (patru ediții, Polirom) a primit în 2010 premiul Academiei Române.

Lasă un răspuns