Copilul meu are comportamente nepotrivite. Ce să fac?

Negocierea cu copilul, Psihologia Copilului

Mai mulți părinți ne-au relatat îngrijorarea lor referitoare la faptul că nu pot să oprească un comportament nepotrivit al copilului lor. Oare ce îl face pe cel mic să meargă mai departe (în ciuda unor pedepse și a nemulțumirii părinților)? Întrebarea formulată de către un părinte în urmă cu câteva zile este revelatoare pentru stresul provocat de conduita copilului în familie „De ce nu se oprește imediat? Chiar ieri i-am spus să nu mai plângă în magazin pentru că nu i-am luat nu știu ce jucărie, dar a continuat să plângă până am ajuns la mașină!”.

Pentru început trebuie să remarcăm că micuțul nostru nu are un buton (așa cum este întrerupătorul  care deschide sau închide lumina) și astfel el nu se oprește imediat. Acest lucru se va produce treptat și poartă denumirea de stingerea comportamentului. Mai precis, dacă conduita copilului nu primește nici un fel de recompensă, ea va înceta în cele din urmă, se va stinge. Makin și Cox (2006) dau un exemplu cu care mulți părinți s-au confruntat:  cazul copiilor care plâng noaptea (și care se află la o vârstă la care pot să doarmă fără să mai fie nevoie să fie treziți pentru ca să fie hrăniți). În fond, cel mic plânge pentru că deși la început părinții decid să îl lase să plângă până se liniștește, în cele din urmă cedează și intră în cameră să vadă dacă nu s-a întâmplat ceva rău. În acel moment copilul învață că tot ce trebuie să facă pentru a-i face pe părinți să vină la el este să fie suficient de perseverent cu plânsul (deci plânge mai mult și mai tare). Iar lucrurile intră într-un cerc vicios: data viitoare părinții se abțin mai mult înainte de la a intra în cameră, dar pentru că micuțul plânge acum mai tare intră în cele din urmă pentru a vedea care este situația. Ceea ce îl face pe copil să realizeze că trebuie să își intensifice și mai mult comportamentul data viitoare.

Concluzie: Iată de ce părinții trebuie să acționeze consistent și să persiste în comportamentul lor până în momentul în care se stinge conduita nepotrivită adoptată de către copil. Lucrurile par foarte simple, dar sunt greu de pus în practică, consecvența părinților fiind greu de îndeplinit. O singură cedare este în măsură să strice tot ce s-a construit cu multă trudă și o să fie nevoie să  o luați de la capăt!

[ Articol citit de: 33 persoane ]

Ion-Ovidiu Pânișoară
Profesor universitar dr., conducător de doctorat în Științele educației, Director al Departamentului de Formare a Profesorilor, Universitatea din București. A publicat 16 cărți (autor, co-autor sau coordonator) - Comunicarea eficientă (patru ediții, Polirom) a primit în 2010 premiul Academiei Române.

Lasă un răspuns